Tag

   Am primit de la Iri o leapşă foarte drăguţă şi numai bună de a fi transformată într-o postare aşa mai…light. Multumesc Iri!!!

1.Să începem cu ceva simplu . Revista preferată . Argumentaţi

 Nu pot spune că am o revistă preferată, dar îmi plac Elle, Vogue, Look,pentru că mă relaxez citindu-le.

2.Culoarea preferată
 Bej, maro, peachy, roz prăfuit,somon.

3.Serialul preferat
  Pretty Little Liars, Gossip Girl, Anatomia lui Grey, Neveste disperate.

4.Emisiunea preferată
  A haunting.

5.Cartea preferata
Ultimul Cato de Matilde Asensi.

6.Cantecul preferat
Momentan Gwen Stefani – Don’t speak.

7.Filmul preferat
The fourth kind.

8.Blogul preferat
 Toate blogurile pe care le citesc.

9.Cantaretul preferat
Nu am aşa ceva.

10 .Tara preferata  
Prea multe.

Părerea mea despre link exchange-uri

   M-am hotărât să scriu această postare, care de altfel o am în minte de ceva timp, deoarece tocmai citeam pe un blog (zona beauty) nemulţumirea unei domnişoare. Era ea supărată că oricâte propuneri le-ar fi făcut “veteranelor” de a o adăuga în blogroll-ul lor, nu i-a fost acceptată niciuna. Păi hai că te lămuresc eu de ce eşti refuzată.

   Le vom împărţii pe cele care te-au refuzat în două categorii, în funcţie de cum gândesc respectivele.

CATEGORIA “A” sau categoria fiinţelor înfumurate

   De ce te-ar adăuga ea, mare guru într-ale frumuseţii, în blogroll-ul ei,pe tine bloggeriţă la început de drum, atât timp cât nu câştigă nimic de pe urma ta, în afară de un follower în plus?

CATEGORIA “B” sau categoria fiinţelor raţionale

    Ei bine persoanele care se încadrează în această categorie îmi plac. De ce să adauge în blogroll-ul lor pe cineva, doar pentru a-l ajuta să se lanseze, dacă pe ele personal nu le atrage nimic din ce scrie acel blogger? Vor promova bloguri pe care le consideră interesante şi nu doar fiindcă x sau y le roagă insistent să le facă puţină reclamă.

      Ceea ce am scris se aplică pentru oricare zonă a blogosferei. Nu mi se pare normal să cerşim un loc pe blog-ul cuiva, doar pentru a fi promovaţi. Trebuie să ne promovăm noi pe noi, prin intermediul a ceea ce scriem pe blog. Dacă va vrea cineva să ne citească, ne va citi chiar dacă numele nostru (cu link-ul afferent) se află sau nu în blogroll-ul marelui ABCDE….YZ!

Discriminarea

        Azi vreau să vorbesc puţin despre discriminarea în funcţie de naţionalitate.

        Mi s-a întâmplat de multe ori să văd persoane marginalizate pe nedrept, doar fiindcă erau “bozgori” sau ţigani. Am păţit şi eu o dată acest lucru, dar într-un cadru nesemnificativ. Totuşi nu pot să nu mă întreb “de ce”? Ce te interesează pe tine că sunt unguroaică 75% şi restul de 25% un amestec de româncă şi evreică în condiţiile în care vorbesc cu tine româneşte, îţi respect obiceiurile şi tradiţiile şi mai ales ţara? De ce mă bagi în aceaşi oală cu maghiarii care s-au născut aici, dar totuşi nu ştiu sau nu vor să scoată un cuvânt dacă li te adresezi pe limba ta, limba oficială a ţării. Da, ei nu au nici o scuză!

        Ţie îţi convine când mergi în străinătate să fi nevoit să roşeşti când trebuie să recunoşti că eşti român? Să fi tratat de multe ori mai rău decât un infractor? NU!

        Nu vrei să fi discriminat? Schimbă-ţi atitudinea faţă de străini şi faţă de cei de altă etnie! Schimbarea începe când realizăm că noi înşine trebuie să fim mai buni.

 We share the same biology regardless of ideology!

La mulţi ani mie şi celor care îşi sărbătoresc ziua de naştere azi, 24.08.2011 !!!

Jurnal de vacanţă : Vatra Dornei

     Vatra Dornei sau “Perla Bucovinei” este un oraş-saţiune unde revin destul de des datorită faptului că este o oază de linişte faţă de mult prea aglomeratul oraş în care locuiesc. Indiferent dacă alegeţi să mergeţi vara sau iarna, întotdeauna veţi avea ce vedea şi ce face.

     Eu ajung destul de des aici, deoarece am rude şi de asta cred că vă pot sugera câte ceva dacă vă gândiţi să ajungeţi aici.

      

     Cazare: puteţi alege între câteva hoteluri, pensiuni, vile şi cabane

     Restaurante: diferenţele de preţ între restaurantele din centru şi cele din împrejurimi nu sunt prea mari, aşa că vă recomand localurile din zona centrală care sunt adaptate nevoilor turiştilor

     Obiective turistice în Vatra Dornei şi împrejurimi (selecţie personală ): parcul cu veveriţe din centrul oraşului, muzeul etnografic, mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului, castelul lui Dracula, Poiana Negri, comuna Ciocăneşti şi Cheia Zugrenilor. Dacă puteţi petrece mai mult de 3 zile în zonă trebuie să ajungeţi neapărat la mănăstirile Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa şi Putna şi să parcurgeţi cel puţin un traseu montan în cazul în care sunteţi atraşi de drumeţii. Dacă ajungeţi aici iarna, pârtiile vă aşteaptă.

   

Am o facultate deci sunt cineva…

    Aceasta este o frază pe care în ultimul timp o aud tot mai des, din păcate. Vă explic imediat de ce aşa şi nu din fericire.

    Din ce în ce mai des aud oameni care se scuză pentru neîndeplinirea unor sarcini cu faptul că ei au o facultate. Da, înţeleg ca dacă ai terminat facultatea de ştiinţe economice şi nu găseşti un loc de muncă în domeniul tău preferi să te angajezi pe un post de vânzătoare decât pe unul de femeie de serviciu. Da, înţeleg că dacă ai o diplomă de farmacist nu ţi-ar conveni să lucrezi ca recepţioner marfă, dar NU mai înţeleg atunci când fluturi diploma de absolvire a facultăţii sub nasul cuiva şi îi spui că tu nu ştergi praful de pe biroul pe care lucrezi că ai o facultate şi susţii sus şi tare că asta e treaba “păturii de jos”, că tu nu găteşti şi nu faci curăţenie fiindcă asta e treaba menajerei, că tu nu “îţi rupi mâna” cărând sacoşele de la piaţă.

    Hai să lămurim… “pătura de jos” cum îi numiţi voi “intelectualii” pe cei care nu au o facultate sau pe cei care prestează servicii care sunt caracterizate de munca fizica sunt şi ei oameni, oameni cărora dacă le-ai cere ajutorul majoritatea ţi-ar întinde mai repede o mână decât voi ăştia care vă credeţi mai deştepţi.

    Şi încă ceva: dacă nu ar fi oamenii aceştia ne-am împotmoli în gunoiul intelectualilor (dar nu numai).             
    Nesimţiţilor!!!

  

Avem puterea de a ne face fericiti?

Ce este fericirea?
O intrebare care ne paralizeaza constiinta,sufletul si gandirea de fiecare data cand o auzim.
Groucho Marx spunea: "In fiecare dimineata,cand deschid ochii,îmi spun:Eu am puterea de a ma face fericit sau nefericit azi.Am posibilitatea de a alege.Ziua de ieri este moarta,iar mâine nu a sosit încă. Eu am doar o zi, astăzi, şi am de gând să fiu fericit."
Si atunci stau si ma intreb:daca sta in puterea noastra sa fim fericiti sau nu,de ce mai suntem tristi?De ce fiecare om are o durere interioara neimpartasita?De ce consideram un om trist ca fiind rece? 


P.S: Postarea nu contine diacritice, deoarece am preluat-o direct de pe o alta pagina personala!

Gunoi pentru…gunoaie

     Cred că vi s-a întâmplat nu o dată să vedeşi oameni aruncând mizerii pe jos şi probabil că şi unii dintre voi faceţi asta. Acum că se întâmplă o dată mai treacă-meargă, dar când deja devine un obicei nu sunteţi altceva decât nişte…gunoaie.

     M-am săturat de scuze gen “mi-a scăpat” (apleacă-te şi ridică afurisitul acela de ambalaj) sau “ups! Bate vântul” ( bate vântul nesimţirii)!!! Vrem o ţară curată dar ne este greu să ţinem un ambalaj în mână sau în geantă până la primul coş de gunoi!

    Aş vrea să văd cum arată locuinţele acestor cetăţeni care pretind sus şi tare că vor o ţară mai curată şi imediat ce şi-au terminat ţigara şi batonul de ciocolată aruncă “rămăşiţele” pe jos.

Jurnal de vacanţă : Buşteni

   Doresc ca în cadrul postărilor intitulate “jurnal de vacanţă” să vă prezint din când în când locuri pe care le vizitez şi să vă ofer şi câteva informţii subiective (obiective găsiţi câte vreţi pe google).

   Una dintre destinaţiile acestei vacanţe a fost localitatea Buşteni, unde am petrecut 5 zile minunate.

    Vreau să încep prin a vă spune câteva cuvinte despre cazare şi anume că există o mulţime de variante din care să alegeţi, variante pentru orice buzunar (vile,pensiuni, case personale,cabane). Noi (eu+părinţii+încă câteva familii) am ales o vilă unde preţul unei camere duble era de 60 lei/noapte. Camera avea baie personală,mobilă nouă, TV şi frigider, deci tot ce e necesar pentru o şedere decentă.

    Acum despre orăşel: este un oraş tipic de munte şi asta e ceea ce îmi place la el, adică are şi o parte mai sălbatică,neafectată de mâna omului.Sunt o mulţime de standuri cu suveniruri şi obiecte de artizanat, cele mai multe în zona telecabinei.

    Ce nu trebuie să rataţi dacă ajungeţi în Buşteni şi în împrejurimi, adică ce trebuie să vizitaţi neapărat: Babele şi Sfinxul, Crucea de pe Caraiman, cascada Urlătoare, Castelul Peleş şi Pelişor.

         ORAR-ul pe care l-am urmat noi:

Ziua 1: zi liberă ( a se înţelege că ne-am petrecut ziua la vilă şi prin orăşel)

Ziua 2: Babele – Sfinxul - Crucea de pe Caraiman

Ziua 3: Mănăstirea Caraiman - cascada Urlătoare

Ziua 4: zi liberă

Ziua 5: Castelul Peleş şi Pelişor

   Ne-am fi dorit foarte tare să parcurgem traseul Jepii Mari, dar din păcate timpul petrecut în Buşteni nu a fost suficient pentru a include şi acest traseu pe lista excursiilor, dar cu siguranţă că atunci când ne vom întoarce în acel orăşel pitoresc traseul va fi primul în programul nostru.

Ceva

“Ce ar fi putut să-mi placă dacă nu enigmele?” (Giorgio De Chirico, 1912)

  

   Chiar aşa… dacă nu ar exista enigmele şi dorinţa de a evolua, atunci ce ne-ar mai anima vieţile, ce ne-ar mai capta atenţia? Probabil răspunsul vostru este: dragostea. Eu nu sunt de accord. Şi iubirea este un mister, nu?

    Azi mă simt o străină pe propria-mi scenă. Mi se pare că toate regretele mă ajung din urmă ca nişte nisipuri mişcătoare otrăvite. Mă încolţesc gânduri străine şi dureroase. Simt cum mă scufund într-un abis necunoscut şi acid. Şi doare. Şi fug, dar n-am unde.